și a fost seară și a fost dimineață. ziua a treia

 

1

let’s begin with the title 

să începem cu titlul 

fără chef Chibueze își potrivește spinarea 

cu cubeu 

cucubeu dupa furtun

curcubeu chibu curcubeu 

furtună cu ă la sfârșit 

if you say furtun it means hose

furtună means storm

padrezinho își face gura aureolă: 

and cucubeu?

rainbow the rainbow after the storm

this title is a metaphore for better days 

aaaa allora now ho capito

saptamana trechiut i was in campus cu copii 

in a place Bicaz iun copii told me

look cucubeu and i didn’t understand 

where to look

now i understand cucubeu 

gutural monoton 

ca un interregio

padrezinho citește în legea lui

așa cum obișnuiește când nu mă doare nimic 

mintea mea o ia razna din nou 

fără motiv începe să cânte 

cette putain de vie d'artiste

je l'ai tant réclamée à Dieu

involuntar buzele mele se mișcă 

înainte să-și dea seama Chibu 

îmi scutur violent capul 

să mă întorc în real

cum băteam nucii pe vremuri 

la sfârșit de septembrie 

2

privire in viihctor 

no chibu no viihctor 

vi-i-tor in the future 

reapeat vi-i- tor

viihctor 

no no no Victor is a name not the future

și brusc în mine se rupe ceva 

cum rupi izolația din polistiren 

în exces 

mă întreb rătăcit 

pe unde-o mai fi nebunul de Victor 

pe unde-și mai face veacul 

și dacă e bine 

ne-am văzut ultima dată prin Eindhoven 

într-un complex de locuințe muncitorești 

după un gram de amnezia îmi spunea 

că o să ajung un adelin petrișor în poezie 

apoi făceam planuri cum vom trece granița 

 ascunși în bagaje de cală 

spre ierusalimul ceresc

acolo vom da lovitura cu un plan fără greș 

vom cumpăra o fâneață 

pe care-o să punem grozame

în fiecare an de florii 

le vom vinde în poarta cetății

întârziaților care n-au mai prins 

ramuri de sălcii ori de măslin 

din marfa rămasă vom face mături 

sunt mulți hăbăuci care cred

că-n viața de dincolo nu miști un pai 

da-n viața de dincolo e ca aici 

cum îți așterni așa veșnicești 

și a fost seară și a fost dimineață. ziua a doua

 1

buna dimineasa siunt pregatit 

mă întâmpină Chibueze 

ok we say bună cu ă

dimineața cu ț

repeat after me bună dimineața 

si…si… am iun întrebare 

o întrebare Chibu o întrebare 

si…si… what is coie? aiud many young 

saliut coie șe fași coie unde iești coie 

padrezinho in our language coaie 

is a bad word coaie means balls 

but the youth are using it instead of dude or bro 

Chibu suspendă un deget în aer de parcă-ar fi o lansetă agățată în smârcuri 

so i don’t understand 

if coie means balls why the girls use it 

like boys?

oare cum să explic unui preot nigerian 

care o rupe nițel pe engleză 

apoi italiană și portugheză 

cum stă treaba cu fudulia 

taman când am cea mai mare nevoie 

de mine lucid și înfipt în real 

ca o navă amiral în capul bunei speranțe 

mintea o ia nălucă și se gândește 

la două lucruri deodată:

din senin se crede will ramos și urlă 

where do you go when i close my eyes 

în timp ce se-ntreabă 

când și-au dat oamenii seama 

că vinetele sunt comestibile 

2

what is scimbariea la fața a domnul

întreabă Chibu 

schimbarea la față Chibu 

schimbarea la față is a feast 

caut pe google fără să mă gândesc 

changing of the face mă aud vorbind 

aaaa La Transfigurazione si…si…

yup Transfigurations răspund rușinat 

and i don’t recognize adormiriea maici domnu 

continuă Chibu 

primul lucru care-mi trece prin cap 

e să spun falling asleep 

ca să nu mă schimb rușinat iar la față 

caut pe google în italiană 

l’assunziione di Maria spun bucuros și grăbit

aha the dormition concluzionează Chibu

în timp rememorez cum superiorul 

conventului mă prezenta 

la prima oră cu padrezinho:

giurnalisto con multa experienza 

autore di poesia profesore di dirito 

3

ne vedem în septembrie 

see you în september 

îi spun la sfârșitul orei cu limba împleticită 

doamne-agiut zâmbește Chibu 

de parcă ar vrea să-mi arate că e de-al nostru 

oh no Chibu niciun doamne-agiut 

no doamne-agiut never again 

mai bine pace e bene sau orice altceva 

why? is not good?

nope padrezinho is not good 

it’s like coaie used by the adults

mă așez obosit în propria țeastă 

trotuare în lucru stații inteligente de așteptare 

platforme wifi pentru deșeuri

undeva într-un bloc ANL pompierii 

urcă pe o scară mobilă 

și sparg un geam de la 4

de vreo săptămână dumnezeu 

 nu mai ieșise din casă nu mai răspundea 

 la mesaje apeluri sau interfon 

paginile idioate de media au titrat imediat 

breaking news găsit decedat în propria locuință 

au copiat integral comunicatele ISU 

și s-au semnat doar titlurile erau diferite 

unii au scris singurătatea mai face o victimă 

cei mai mulți au preferat un clickbait:

să se salveze pe sine dacă el 

e alesul

și a fost seară și a fost dimineață: ziua întâi

 1

înainte să începem lecția de citire 

Chibueze îmi spune cu juma’ de gură 

yesterday i went in that place 

și-mi arată cu mâna locul din spate 

aaaa in the funpark răspund 

bâlci balamuc mă grăbesc să-i dau sinonime 

si…si…yes that place 

and i went into the…și-nvârte cu degetul aerul 

oh iuj căluți spinning wheel 

si…si…si. ..yes spinning 

and i vomit all day yesterday 

today not very good 

today tocmai today când începem 

o carte nouă 

e drept nici eu nu-s prea breaz

peste noapte când am aprins lumina la baie

un gândac speriat s-a pitit sub

cada de duș 

în țeasta mea gândacul avea acum 

dimensiuni cosmice 

ba chiar suferea și mutații 

de la sprayul insecticid

cu care dădusem fără oprire 

2

what is opuscul întreabă încet Chibueze 

short essay short book îi răspund

like in latin opusculum 

nu știu de ce în mintea mea

toți preoții știu latină 

chiar și cei din Nigeria 

Nigeria ca Nigeria e bine la locul ei

dar ce mă fac eu cu mine 

că bietul blatta orientalis devine universalis 

tresar la orice mâncărime de piele 

scutur zdravăn din cap 

bine că Dumnezeu n-avea în plan 

să fiu misionar în Namib

așa cum visam când eram copilandru 

cu imaginația mea

n-aș fi trecut de poarta bunicii 

3

îi explic ce înseamnă cuvântul întortocheat 

apoi îl pun să repete sunet cu sunet 

silabă după silabă nu-i iese și pace 

ambiționat repetă întruna

de parc-ar fi un luptător muay thai 

care lovește la nesfârșit 

trunchiuri de bambus cu tibia 

din întâmplare dau peste prefața 

semnată Fossati 

mă agit instinctiv ca pe vremuri 

când apărea căruța cu înghețată 

îl întreb sigur pe mine 

padrezinho ai auzit de Fossati?

did you heard of this name?

nu aștept să răspundă îl știu pe Fossati 

ca pe Tatăl nostru din manuscrisele 

pe care le-am corectat 

îi explic tacticos că fossati 

e un iosefin doxa în mișcările sociale 

muncitorești italiene 

și biograful complet al lui Murialdo 

Chibu ascultă nostalgic apoi mă închide:

si…si…il mio confessore four years

i was very sad when i come to Romania 

he is opt șase ani and very ill 

4

ziua se-ndeamnă cu noaptea 

ca bătrânii ieșiți la poartă 

să vadă cine-a mai fost la biserică 

și ce haine mai poartă 

când totul e bine în mine 

îmi spun în glumă că visul meu 

când voi crește mare e să ajung

un padre guillherme al poeziei 

dar binele ăsta nu ține mai mult 

ca vata de zahar 

tot ce-mi rămâne e o nuia de migdal 

cu care scurm prin piepturi străine 

și-ntreb cine e cel 

care își împrumută inima 

ca să se apropie de mine

exclus intermediari 🙃🙃🙃

 

doamne dumnezeul meu

știu că nu sunt vrednic să intri

sub acoperământul meu

dar lasă-mă să pun cerului 

acoperiș în patru ape

să nu mai zică lumea că-i casă fără stăpân 

ori că îți lași lucrurile pe unde apuci 

n-oi avea eu prea multă experiență pe șantier 

și de la atâta cărat conserve 

prin hale neerlandeze 

cervicala îmi iese prin piele o dată pe an

cum înflorește în iunie arborele de lalea

dar nu contează crede-mă că aș face orice 

să te pot privi în ochi fără imbecila senzație 

că te sfidez 

lucrările tale sunt admirabile 

și sufletul meu cunoaște bine aceasta 

de nu mă crezi în stare atunci lasă-mă 

să pun cerului acoperiș în trei ape

numai bun pentru mansardare

când vii de la muncă să poți sta 

într-o cameră numai a ta

să vezi în tihnă big bang-ul pe national geographic 

și să-l imiți în oglindă pe morgan freeman 

fără teamă că o să râdă de tine

lumea de dincolo 

ca un porumbel gânguresc 

ciripesc precum rândunica 

șeólul nu te preamăreşte 

moartea nu te laudă 

cei care coboară în groapă 

nu speră în fidelitatea ta

așa că lasă-mă doar 

să pun cerului acoperiș în două ape

măcar să-mi dovedesc mie 

că sunt bun la ceva și că am viitor 

nu-ți fă griji pentru samsarii de locuințe 

o să scriu la intrare cu fonturi display 

casa părintească nu-i de vânzare

patru pogoane de cumulus 🙃🙃🙃

 

dacă aș fi știut să citesc semnele timpului 

dacă aș fi intuit ce vremuri anapoda mi-au fost pregătite

încă înainte de a mă naște m-aș fi târât 

la picioarele Domnului și 

m-aș fi milogit cu toată rușinea:

mai întâi puternice Creator 

te rog să nu interpretezi aiurea umila mea rugă 

nu e că nu vreau să fac voia ta 

dar după mulțimea îndurărilor tale 

te implor din toată viitoarea - mi ființă 

trimite-mă în alte vremuri și locuri 

poate în peștera din Chauvet să desenez 

hiene de stepă 

sau în paleolitic ori în evul mediu întunecat 

dacă nu mai sunt locuri 

e ok și viitorul postumanist 

te rog strânge-mă de aici 

din acum 

că intră toate în mine 

ca niște proiectile artizanale într-un blindaj de merkava 

și n-o să mai prind ziua de mâine cu mintea întreagă 

iar dacă n-am mintea întreagă 

n-am nici alți dumnezei în afară de mine 

în cazul în care îmi vei răspunde cu dragoste infinită - 

uof rătăcită oiță a mea ți-am spus că vreau îndurare nu jertfă -

sunt pregătit să negociez:

ok voi strânge din dinți 

și-mi voi trăi zilele din aproape-n aproape 

fără alte revolte sau comentarii 

în schimb vreau scutire de la impozit 

pe locul de veci așa cum au la noi în oraș 

cei declarați cetățeni de onoare 

patru pogoane de cumulus în concesiune 

și fonduri europene pentru un afterschool 

unde să-și facă ucenicia îngerii păzitori 

să mai cârpească din oameni pe ici pe colo

 

n-aș vrea să-mi iasă vorbe prin târg 

c-am făcut umbră degeaba pământului 

oricât ar fi dracul de rogvaiv 

nu pot să plec din lumea asta

 fără s-o las 

nițel mai bună decât 

am găsit-o

frumusețea sfâșietoare a evoluției 🙃🙃🙃

 seara când pun capul în pernă - bucățică de cremene scăpărată peste praful de pușcă - 

îmi spun cu încredere nu părăsi doamne lucrarea mâinilor tale.  dumnezeu pare să fie un cod sau vreun cuvânt cheie caire trezește toți adormiții    în țeastă apare Lemmy tună și fulgeră god was never on your side. 

îmi scutur capul cum scuturi o mătură prin păienjeniș îi răspund domnul va duce la bun sfârșit ceea ce a început pentru mine Lemmy rânjește hell does not wait for our downfall 

o vreme urmăresc mulțumit jocul ăsta stupid de-a ce se mai întâmplă prin mine. astronomic vorbind dacă cercetătorii au reușit să obțină imagini cu primele corpuri cerești care au populat universul cu cât cobor mai mult în mine cu atât mai mari sunt șansele să dau nas în nas și eu cu prima sinapsă care a generat influxul nervos numit conștiență poate mă dumiresc ce-am trăit cu adevărat și ce-a fost plăsmuire 

[adevăr sau închipuire: 

un început de trimestru la generală 

în fața casei citim compuneri despre cum

ne-am petrecut vacanța 

învățătoarea (să fi fost doamna Conachi ori doamna Gânju?) mă cheamă lângă ea la catedră deschid un caiet studențesc 

și încep gâtuit de emoție: Căprioara 

nu știu când sau dacă am terminat de citit 

învățătoarea îmi pune un -10 pentru că 

uitasem o liniuță de dialog 

îmi spune că voi fi noul Labiș eu n-am habar cine-i Labiș dar cred c-o fi de bine] 

[adevăr sau închipuire 

ieșim de la ore într-o seară de iarnă în ‘90

lângă mine colegul de bancă Ionuț Bratu 

(sau poate Florin? ba nu parcă ăla a fost jucător la Dinamo sau poate e unul și-același 

că nimeni nu știe ce se alege de oameni)

mergem grăbiți prin zăpadă ne oprim la Patiserie și ne lipim obrajii de geam. 

e fix ora 18 ora la care vânzătoarea bagă la video partea a treia din Emanuelle

avântul nostru de puțoi înfierbântați dispare 

pe ușă un afiș IVENTAR.

ce ne facem avem atâta timp de pierdut 

urcăm la Bratu în casă părinții lui sunt 

directori la fabrici mari din oraș 

mă uit cu mințile rătăcite la biblioteca ticsită de cărți până-n tavan 

îmi umplu ghiozdanul cu Winnetou Pardaillan Rocambole și toată seria vicontele de Bragelonne apoi ne uităm pe video la sport sângeros ]

sunt zile în care pustietatea mă lovește în piept cu atâta putere că sufletul intră-n convulsii ca un luptător de muai thai după un head kick. 

atunci îmi dau seama că scrisul nu rezolvă nimic. nu vindecă nu-i un mod de viață nu-i o formă cu ștaif de comunicare. vorba lui agheorghiesei: ne citim între noi că-n rest nu ne citește nici dracul. ba el s-ar putea să mai arunce un ochi să vadă când suntem gata de coacere umflați ghiftuiți cu vanitatea volumelor publicate și-a live-urilor de la festivaluri. îmi dau seama că scrisul nu-i decât un curs creativ de dresaj. învăț să-mi devin animalul de companie perfect. care scrijelește hârtia când are ceva de spus precum un câine care zgârie ușa când se cere afară. și care m-așteaptă loial ca hachiko și după ce n-oi mai fi.

până atunci inventez unități noi de măsurare a timpului. ieri îl vedeam pe Guardiola cum rupe mingea și azi aflu că de ieri au trecut zece ani în care a cucerit 20 de trofee ca antrenor la Man City. Patrick era un ghemotoc blond la clasa pregătitoare învăța din cărți foșnitoare cretine că puiul girafei se numește pui de girafă azi mă întreabă dacă poate confecționa invitații pentru ziua de naștere face acuș 10 ani și nu poate dormi noaptea de ciudă că a luat Barca titlul.

ieri se scria simplu „închis pentru renovare  azi„ vezi anunțuri pompoase „în curând un nou concept” iar conceptul două mănunchiuri de stuf peste un gard de pexal ce imită răchita.  ieri căutam vederi cu salutări din Roman azi îmi răspunde AI-ul salutare mă bucur să te cunosc vecinule sunt aici să te ajut și-n loc de vederi îmi arată catalogul Carrefour cu vouchere pe prima pagină pentru oale ninja. 

e tot mai greu să-mi dau seama ce e real și ce-i plăsmuire. frumusețea sfâșietoare a evoluției: poate în viitor se vor pune la punct tehnici noi care vor demonstra că lidar, datarea cu carbon și toate sistemele noastre de referință sunt eronate și că tot ce definim noi adevăr științific e o eroare. un glitsh.

poate și eu sunt propria mea plăsmuire. poate tot ce trăiesc e închipuirea unei particule unui atom care umblă fără direcție prin univers. sau poate că sunt un exces de creație pe care Dumnezeu și-l tratează cu ceai de fenicul.