to london with la

să vă fie bună ziua

și noaptea și ziua următoare

mă uit la mîinile mele și nu au nimic de spus

mă uit la picioarele mele nu au niciun drum

nici măcar umbra mea nu vrea să vorbească

deși am educat-o

băi sunt ziarist și într-o zi va veni dna-ul cu interceptări

și-atunci va trebui să dau explicații

e drept

mîinile mele nu vorbesc pentru că tremură

și asta le ia tot timpul

picioarele mele nu au nici drumuri noi și nici urme

inima o ia și ea razna se cațără pe cireșul din fața balconului

și face bungee jumping

ei bine

în toată această nebunie

mă trezesc și eu

văd că în mine nu mai ascultă nimeni

și-atunci ies noaptea în lesă cu mine

știu

nu mă piș decît acolo unde îmi spune stăpînul

nu rod mobila oase ori haine

purici nu fac decît atunci cînd dau lovitura cu vreun articol

astăzi mi-e frică

stau ghemuit într-o țeastă

poate fi țeasta șoferului care-a murit acum patru zile

strivit de tren

mă uitam la creierul lui împrăștiat pe cîmp

mă întrebam la ce se gîndește

polițistul spunea că are 45

deși eu știam că are 21

s-a mai dus un mit eu credeam că atunci cînd mori

îți faci toate nevoile involuntar

ei bine

nu e așa

cînd ai dat ortul popii fără să vrei

totul se întîmplă curat

doar de aia se spune că te-ai curățat

pe margine trei patru femei care-au văzut totul

spun o rugăciune apoi aprind o lumînare pe care oricum n-o pun la căpătîiul tău

pentru că nu vrea legistul

și oricum nu se știe cînd vine furtuna în sat

să presupunem că aș ajunge în rai(mult nu mai am)

ce i-aș putea spune acestui doamne-doamne ca să să mă ierte?

aș putea încerca un înger din la

 la la îngeri verzi pe pereți

sau pur și simplu să-i zic

dă-mi un singur om

că iadul e mai simplu în doi

vespere

uneori sting lumina de parcă

aș arunca ultimul bulgăre de pămînt peste cineva care încă e viu

aud totul în mine cum pleacă

de parcă se așteaptă inundații masive

inima sternul și capilarele

toate apucă în grabă

tablouri boarfe sau acte

în încercarea complet inutilă

de a mai salva cîte ceva din cel ce am fost

și înt tot acest întuneric ce mă absoarbe

ca un aspirator englezesc pentru care nu găsesc adaptor

stau nehotărît

nu știu ce ochi să închid

m-ar tenta ochiul drept să-i spun că astăzi va merge cu mine în rai

m-ar tenta ochiul stîng

să-mi urlu dacă tu ești profetul

salvează-te pe tine însuți

și mai dă-i încolo pe alții

mi-e frică să cred că există un dincolo

aș face cu voi un pact

dacă opriți soarele în loc să am și un ceva de care să mă spînzur(camera mea nu are colțuri)

vă jur că am să mă-ntorc și-am să vă spun

cum a fost

sau mai degrabă mi-ar deschide pieptul legistul și luați voi de acolo

ce vreți

în fiecare zi mă las în paza tatălui

tatăl e tată pentru că-l simți nu pentru că-l vezi

dar iată că fiul lipsește

a dat bir cu fugiții ca un patron hăituit de garda financiară

înjură în gînd tu-ți pălăria lui hector

numai pe micii  evazioniști îi vinați

dar pe la cei care te lasă fără suflare

cînd mai veniți?

și uite-așa tatăl trece regulat pe la fiul

din cînd în cînd îi dă cîte-o zi în care totul îi merge prost

el o contestă și ziua aia din viață nu se mai pune

totul a devenit simplu de cînd m-ai dăruit mie

cînd ajung seara acasă cărînd acest trup de care

umbrele se vor bucura ca de o vînătoare bogată

nu mai trebuie să caut cartela de interfon

nici cheia de la cutia poștală

nici să citesc apometre

pun capul în pernă de parcă m-aș așeza la cina de taină

dalelor din st. james park le spun luați trupul meu

cină mănîncă din mine va fi carne în veci

stațiilor de metrou londoneze le spun beți sîngele meu

cine bea sîngele meu va căuta oameni în veci