s-ar cuveni să-ți spun bine ai venit în mine
dă-mi voie să mă prezint
sînt un umil cultivator
între coaste am un hectar extravilan
în fiecare an acolo sădesc oase în speranța
că vor crește oameni
primăvara beau adălmașul cu soarele să-mi are tarlaua
între timp
îmi închipui că sînt erwin rommel
sînt un strateg excelent nu pot fi înfrînt în deșertul din tine
țin discursuri memorabile
sweat saves blood blood saves lives brain save both
ți-aș spune că nu există dragoste mai mare decît cea a unui învins
pentru că o dată învins niciodată nu-și mai aparține
primește-mă așadar
deschide-te ca și cum tîmpla ta ar plînge după tandrețea
unui ultim cartuș
uite-așa te-aș iubi
de parcă moartea s-ar îndrăgosti lulea
de viață
în felul tău delicat de a complica lucrurile
m-ai întreba dacă și moartea simte fluturi în stomac
la prima întîlnire
n-aș ști ce să-ți răspund
ai pune botic ai crede că nu vreau să vorbesc cu tine
eu te-aș lua în brațe ca pe o bornă kilometrică ce-mi arată
că nu mai e mult pînă la dumnezeu
s-ar cuveni să-ți spun bine-ai venit
dă-mi voie să mă prezint
sînt un șarpe constrictor
sînt tîmplarul care bate cerul în cuie
să nu te mai împiedici de el să nu mai scîrțîie a pustiu
cînd adormi
sînt un defibrilator
nu mi-e rușine s-o spun
am nevoie de tine
să te găsesc seara acasă
ca o grindă sigură
de care să-mi spînzur
tot restul zilelor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu