de cele mai multe
ori Pediatria pare o hală industrială dezafectată
unde nou-născuţi
în sevraj orăcăie după amfetamină
femei pămîntii de
parcă le-a zămislit fumul de ceară
de parcă cineva a
dat foc unei anvelope şi din sîrmă a creat aceste momîi
mă uit la ele la
ţîţele lor abia mijite mă întreb dacă au lape destul
cît să-şi sufoce
pruncii
se aliniază
frumos la uşa asistentului social schiaună după o pungă cu lapte praf
după o pereche de
pamperşi totul nu e decît o monedă de schimb
pentru ţigări şi
pahare de unică folosinţă
pruncii muşcă
ţîţele abia mijite ca nişte scobai momeala pescarului
din ele curge
cafea şi
fiere
aici ştii că e
viaţă doar cînd ferestrele saloanelor se deschid
în loc de orbite
se poartă pelinci cafenii
un fel de
capitulare un fel de a spune scuteşte-mă doamne toţi sînt egali
mai fac încă unul
să iau alocaţia mai bine să pierzi şi să ţi se dea totul de-a gata
vîntul usucă
pelincile de parcă le-ar smulge confesiuni într-un dosar soluţionat cu a.n.
pelincile îşi iau
pruncii în spate şi încep să meargă dau lumii întregi mărturie
că şeful de
secţie bărbos şi peltic
poate vindeca
cefaleea numai cu ramuri de mîţişor
eu sînt cîinele
păzitor la care cei mici se-nchină seara
cîine cîinişorul
meu ce mi te-a dat dumnezeu
eu sunt mic tu
fă-mă soldat în garda regală
eu sunt slab tu
fă-mă gheaţă la mal
eu sînt cîinele
păzitor despre care toţi ştiu
că-mi place să
dau bir cu fugiţii
pe umărul drept
*
alina îşi începe
ziua între tomberonul plin de seringi
şi veceul
ecologic improvizat
zîmbeşte tîmp
angajatului de la cantină
în timp ce-o
pătrunde trupul ei fierbe
ca o ciorbă cu
perişoare pe care-o s-o liorbăie mai tîrziu
la felul doi
chiftele în sos marinat
în timp ce-o
pătrunde trupul ei scîrţîie
ca o carcasă de
vită zvîrlită în crematoriu
e totul bine
plozii alinei
cară apă de la episcopie în bidoane de cinci
din biscuiţii
primiţi de pomană fac nişte capcane să prindă iepuri
din plozii alinei
angajatul de la cantină face capcane să prindă ajutor social
ea zîmbeşte tîmp
se lasă pătrunsă ca o copită pe care-o potcoveşti
prima oară
*
la a.t.i timpul şi-a
pus stolă şi iartă cîte-un cirotic la întîmplare
bătrînii învaţă
să trimită cv-uri europene lui leonard cohen
poate le va scrie
într-un sfîrşit de decembrie să vadă dacă sînt bine
muribunzii
îndoctrinaţi îşi fac testamentul îşi pun la gît rozarii şi
dispozitive
închipuite apoi
se aruncă în aer
la porţile cerului
în urma lor
copiii de poliuretan se jură
că n-au ştiut că
i-ar fi luat acasă pentru a nu se ajunge la asta
dar oare cine a
învăţat să facă totul la timpul său
pînă la urmă e
mai uşor să crezi că dumnezeu e
un începător
norocos care-a vînat soarele din greşeală
l-a împăiat şi-l
expune zilnic
la simpozioanele
de profil
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu