sâmbătă, iulie 11, 2015

scrisori din țara lui oriunde



dragă frate

am avut ceva ezitări să încep așa
pentru că suntem oameni în toată firea
iar oamenii în toată firea roșesc pînă în vîrful urechilor
cînd e vorba să spună ceea ce simt
ei cred că au timp pentru toate
pentru lucruri mărunte și pentru minuni
au timp să prindă autobuzul să-și verifice cardul
să se piardă prin supermarket-uri ca-ntr-un calendar catolic
unde sfinții mai importanți au devenit p.o.s-uri
ei cred că nu e nevoie să spui ceea ce li se cuvine
se mulțumesc doar cu priviri tandre ori strîngeri de mînă
dar uită că toți suntem făcuți după asemănarea lui dumnezeu
și lui i se poate întîmpla o zi proastă cînd nu se mai mulțumește
cu ceea ce e firesc
i se face dor de unul de altul și-ar vrea să spună ceea ce simte
dar se trezește mai singur ca un paznic de noapte
printre ruinele unei fabrici de cînepă

cînd îmi aduc aminte de fricile noastre zîmbesc
frica ta cînd mi-ai spart capul sub arborele de lalea
și tot apăsai pe rană doar doar s-o închide și nu va ști nimeni
frica mea cînd în loc să te iau de la grădiniță m-am dus la sanie
și-am căzut cu fundul în zloată de-a trebuit educatoarea
să vă pună să cîntați imnul de vreo trei ori pînă ce mi s-au uscat
hainele agățate de portretul lui ceaușescu
ți se întîmplă și ție nu?
să te trezești într-o zi că a trecut timpul ca un film
la sfîrșitul căruia toți vorbesc numai de bine
doar  tu te întrebi
care-i morala

lucruri importante nu am să-ți spun
eu cred că suntem făcuți pentru lucruri mărunte așa cum credea
dumnezeu că oamenii sunt făcuți să stăpînească pămîntul
un lucru bun e că noaptea nu mai visez accidente
ori redactori șefi care-ți fac referat că nu ai prima pagină
nu mă mai trezesc speriat că mă duc la conferințe de presă
organizate de psd unde care scriu pe agende înscripționate pnl
sau că mă duc la kaufland cu sacoșe din lidl
în schimb visez carburatoare de simpson și bujii de intruder
cînd merg pe stradă și oamenii mă salută mă chinui să-i recunosc
în stomac am un gol ca atunci cînd stai în fața unui bancomat
așteptînd niște bani din afară și ți-e frică să faci
o interogare de sold

de cîteva zile încoace
pieptul meu e biserica sfînta tereza din morden
inima e un negru cu minți rătăcite din sierra leone
pe care din milă coriștii l-au lăsat să cînte la flaut
am o poftă nebună să scutur oamenii ca pe niște zarzări
să strig
cine nu-și găsește aproapele
de căutarea aproapelui va pieri

Niciun comentariu: