ce-aş putea spune eu despre viaţă
mama dă telefon mă tu ştii cînd e paştele nostru
paştele mă-tii de viaţă
paştele nostru revăd într-o clipă cei şase ani de cînd nu am mai fost în biserica mea
a mea să-ţi intre bine în cap şi corul meu probabil acum fac repetiţie
la concertul de paşte astăzi tot creştinul se veseleşte şi se bucură
eu plîng din gît îmi iese o mînă întinsă
nu ştiu să transform
metrii în mile marine
kilogramele în livre
ziua de azi în ziua de mîine
un felinar se legăna pe o pînză de păianjen
felinarul din faţa geamului
atît de singur şi împarte lumină pentru toţi neînsufleţiţii
atît de singur şi împart lumină pentru toate sufletele
veniţi de-mi luaţi lumina
lucruri pe care le pot face
aş putea fi o coloană romană de care se reazimă toţi cei care
aşteaptă ceva orice
aş putea fi kilometrul 0 sau un loc de întîlnire mai cunoscut
pentru toţi necunoscuţii care se văd prima dată
aş putea citi rilke
ori să fac din pămînt o minge de rugby
un dumnezeu se legăna pe o pînză de păianjen în loc să mă ajute
dumnezeul meu m-am săturat să te port peste tot
şi să-ţi arăt neputinţa
dumnezeul mă-tii de viaţă
n-am vrut decît să fiu bun
să împart bere neagră săracilor
şi să fac dragoste în fiecare seară
ce-aş putea spune eu despre mine
ceva cît să ţină o zi
ceva cît să te ţină aproape
din gît îmi iese o mînă întinsă
tată am greşit în faţa ta şi aproapelui
primeşte-mă ca pe cel mai umil slujitor
cel mai iubit dintre pămînteni s-a întors
a intrat în capitală călare pe măgăruş
mulţimile i-au cîntat osana i-au dat de băut
de mîncat
l-au culcat pe un pat de campanie
avion cu motor ia-mă şi pe mine-n zbor
pînă în anzi ori pînă în canary wharf
mîngîie barba mea adu-ţi aminte cum e să mergi în picioarele goale
prin trifoiul abia cosit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu