doamne dumnezeul meu
știu că nu sunt vrednic să intri
sub acoperământul meu
dar lasă-mă să pun cerului
acoperiș în patru ape
să nu mai zică lumea că-i casă fără stăpân
ori că îți lași lucrurile pe unde apuci
n-oi avea eu prea multă experiență pe șantier
și de la atâta cărat conserve
prin hale neerlandeze
cervicala îmi iese prin piele o dată pe an
cum înflorește în iunie arborele de lalea
dar nu contează crede-mă că aș face orice
să te pot privi în ochi fără imbecila senzație
că te sfidez
lucrările tale sunt admirabile
și sufletul meu cunoaște bine aceasta
de nu mă crezi în stare atunci lasă-mă
să pun cerului acoperiș în trei ape
numai bun pentru mansardare
când vii de la muncă să poți sta
într-o cameră numai a ta
să vezi în tihnă big bang-ul pe national geographic
și să-l imiți în oglindă pe morgan freeman
fără teamă că o să râdă de tine
lumea de dincolo
ca un porumbel gânguresc
ciripesc precum rândunica
șeólul nu te preamăreşte
moartea nu te laudă
cei care coboară în groapă
nu speră în fidelitatea ta
așa că lasă-mă doar
să pun cerului acoperiș în două ape
măcar să-mi dovedesc mie
că sunt bun la ceva și că am viitor
nu-ți fă griji pentru samsarii de locuințe
o să scriu la intrare cu fonturi display
casa părintească nu-i de vânzare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu