vineri, decembrie 10, 2010

residence ballroom


la capătul pilotei dimineaţa ca o navă ancorată în port
năuc îmi închipui că sint robinson trezit de o voce din vis
în faţa oglinzii întreb chipule
cine eşti şi cum ai ajuns aici
frigul încolăcit de picioarele mele
ca o magdalenă aşteptîndu-şi iertarea

pe asfalt vrăbii chircite
oamenii mă salută nu-i recunosc
în lipsa memoriei mă simt ca un elefant fără colţi

peste tot se fac planuri
cineva îmi spune hai să ne lăsăm de fumat de la anul
eu îi răspund mai degrabă mă las de servici
ţigările sînt singura mea amintire care mă leagă de tata
mirosul lui de bărbat
şi vînătoarea de mistreţi la care m-a luat într-o zi
mă cocoţase pe umerii lui făcusem din el un car de luptă
într-un tîrziu l-am iertat l-am urît mai mult cu titlu onorifc
poate iertarea vine odată cu urletul pe care creşterea
 îl moşteneşte


înaintea unui drum lung
nu pot dormi noaptea
îmi fac rucsacul febril
de parcă l-aş scoate din giulgiu pe abatele faria
şi m-aş pune pe mine în locul său
pe aeroport mă anesteziez bine ştiu că în avion
îmi pocnesc timpanele consolez domnişoarele temătoare
n-o să se întîmple nimic
şi chiar de se întîmplă nimeni n-a trăit veşnic
e chiar îngrozitor să trăieşti veşnic
nu-ţi vei găsi niciodată bagajele
în schimb îi vezi pe toţi cum fură proasoape
din camere de hotel apoi se duc
acolo unde se duc toţi călătorii

de cele mai multe ori cred că nu există frică de moarte
nu mi-e frică de moarte ci de cei care mor
neputinţa e ca o schimbare bruscă de fus orar care-ţi dă peste cap
organismul
dacă m-ar încălzi cu ceva aş mînca doar pămînt restul zilelor
poate aşa imi voi umple gura cu toţi ai mei
şi-i voi scuipa în batistă
pe nişte oscioare de peşte

şi doare ca dracu atunci cînd intru într-o cofetărie
părnţii dau un avans pentru torturi de ziua copiilor
puteam să fiu eu în locul lor dar niciodată n-am ştiut
ce e important
am dat un avans pentru o viaţă de marţipan
şi tot ca dracu doare atunci cînd prelucrez comunicate de presă
mecanic scriu un adolescent de 16 ani a murit înecat
un tînăr de 20 s-a sinucis cu dentocalmin
un tînăr de 30 s-a izbit cu maşina de-un stilp
un bărbat de 35 a dispărut de la domiciliu
mă opresc brusc
din toţi aceştia
eu oare ce sînt?






Niciun comentariu: