îngerii mei păzitori
sunt foc și pară
m-au făcut cu ou și oțet
prin toate raiurile posibile
pentru că nu le răspund la salut
când dăm unii de de alții pe stradă
eucariotule care ești -
na că de nervi era să-ți spunem iscariotule -
noi ne dăm peste cap
să nu duci lipsă în timpul zilei
nu dormim noaptea
să ai mintea senină
și tu te-ai ajuns da?
te faci că nu ne vezi
crezi că dacă porți iconițe în portofel
și îți atârni cruci la breloc
nu mai trebuie să lași
loc de bună ziua?
degeaba încerc să le spun
că memoria mea vizuală e varză
și că de frică să nu mă salute
oameni pe care nu am habar
de unde să-i iau
întotdeauna când merg prin oraș
țin ochii-n pământ
n-ai cu cine vorbi
continuă cu frecușul
las’ că știm noi mai bine ingratule
ți-e mintea la harald bluetooth
și alte asemenea bazaconii
dau din cap resemnat și promit
că o să-mi schimb atitudinea
ei n-au de unde să știe
că și azi am tot încercat
să mă port omenește
m-am uitat insistent
la un malac de pe stradă
mi se părea cunoscut
stăteam în dubii dar am zis să nu fac
ce fac eu când sunt nesigur - renunț -
când a ajuns lângă mine
i-am zis prietenos și surprins
salut gâtmane te credeam mort
mă bucur să văd că ești bine
omul și-a făcut făcut cruce larg
apoi a răspuns
băiețaș ți-a prăjit tiktokul creierii
în urma lui am derulat cu viteză
toți cunoscuții și mai puțin cunoscuți
când am dat de gâtman prin țeastă
săracul era mort și cu succesiunea făcută
de vreo nouă ani
așa am pățit și cu neluțu primarul
și cu doctorul mărginean
da’ cui să te plângi
că îngerii păzitori nu știu altceva
decât să păzească
n-au ei habar
cum e să fii om
să te
scufunzi în propria minte
ca wilhelm gustloff
în marea baltică
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu