pe-un picior de plai, pe-o urnă de rai..

Ieri a fost 1 iunie. Ziua în care copiii au crescut peste noapte şi nu mai auzeai, oriunde-ai fi mers, decît de mersul la vot.
Ziua în care în loc de desene pe asfalt s-au aplicat ştampile pe buletine de vot.

Pe-un picior de plai, pe-o urnă de rai...

Romaşcanii care s-au trezit ieri dimineaţă cu o stare ciudată de bine, au putut remarca pe lîngă soarele care bătea bancul "Ce e mic, negru şi bate la uşă?...Viitorul.", o linişte covîrşitoare. Ieri a fost ziua în care s-au numărat morţii de pe liste, răniţii, şi dacă e turul II, se fac schimb de prizonieri. Pardon, de voturi.
Aşadar gorniştii au tăcut. Au mai rămas doar flamurile dacice înfipte pe blocuri ori panouri publicitare. Şi posterele lipite pe ziduri şi stîlpi întru veşnică amintire. Veşnică întrucît e puţin probabil ca vreun partid să plătească cu ziua copii pentru dezlipirea lor, aşa cum au făcut-o ca să le lipească. Poate doar să ne punem speranţa în ploaia din luna lui marte.
Ca orice romaşcan respectabil, duminică dimineaţa m-am îndreptat spre biserică. Adică mai întîi munca şi p-ormă distracţia.
La secţia de votare de la Şcoala 9 e ceva agitaţie. Lumea începe să vină la vot. La poartă stă proptit un tînăr cu nişte formulare, face un sondaj. Lîngă secţia de vot s-au deschis terasele.
La sfîrşitul liturghiei, preotul îndeamnă pe toţi să meargă la vot pentru că e o responsabilitate extrem de importantă.
La secţia amenajată în Seminarul Teologic Ortodocs lumea a început deja să vină în grupuri de trei-patru. Curios, în cele două secţii de votare parcurse văd mulţi tineri sau familii tinere.
S-a făcut ora 10.

"Dau votuuul meuu pentr-o ţigarăăăă"

Surprinzător, în Piaţa Mare foarte multă lume. Oriunde întorci capul auzi "ai fost la vot?". Trei bătrîni stau de vorbă în faţa tarabelor, unul din ei se sprijină în bicicletă. "Eu vă spui că n-am cu cine. Pe cine? Pe mafiot? Sau pe hoţul ăla care a plecat din PSD? Sau pe primar?Iaca n-am", spune bătrînul cu bicicleta.
Pe treptele unui bloc se trezeşte un aurolac. Se uită buimac împrejur, scuipă gros, apoi începe să cînte: "Dau votuuuul meeeu pentr-o ţigarăăă". Lumea îşi vede liniştită de cumpărături. Din cînd în cînd se mai aud frînturi de conversaţie. Tot despre vot. Cele mai mari cozi sunt la căpşuni.
La secţia de votare de la Şcoala nr. 2 dau peste prima coadă pentru vot. Nu e mare, dar e. Mulţi bătrîni, toţi se salută cu mîndrie "Ce faci? Uite pe la vot...". Preşedintele de comisie, o domnişoară cu cercel în nas mă pofteşte politicos afară pentru că nu am acreditare. Partea bună pentru ei e că nu sunt terorist. Partea bună pentru mine e că treaba e pe bune. Adică organizarea e bună.

Poieniţa lu' Moromete reloaded

La intrarea în Săbăoani, un bătrîn în baston păzeşte două vaci. Îl întreb dacă a fost la vot. "Nu domnu', mă duc mai pe sară, acu e dreptul vacilor", îmi zice mucalit.
La prima secţie de votare puţină lume. Cîte un votant rătăcit intră şi iese după cîteva minute satisfăcut. Cîte unul mai "parchează" la terasa de lîngă secţie. Un domn ferchezuit, într-un costum mai ponosit şi clătinîndu-se, cînd află că sunt de la presă îmi cere să-l filmez lîngă un Tuareg. Proprietarul apare din senin şi-l goneşte. Domnul ferchezuit strigă urlă în urma lui: "Aţi stricat poza...Să mor io de vă votez".
Secţia 4 e în drum spre Simioneşti, pe strada Orizontului. Îmi vine iar în cap bancul ăla cu "Ce e mic negru?", numai că îl adaptez şi devine "Ce e mic negru şi se întinde în faţă?". Drumul.
Vis-a-vis de secţie inevitabil, indubitabil, crîşma. În timp ce pîlcuri răzleţe de săteni intră în secţie de votare, doi bărbaţi stau pe bancă în faţa cîrciumei, unul din ei destul de ciupit. "Uăi, ai votat? L-am votat şi io pe umflat. Ai, ce zici? N-ai cartea de alegător? Păi nu-ţi trebe. Şi-a mea e varză, da' am votat cu buletinu".
În drum sprea altă secţie de votare mă opreşte un al sătean. Nu vrea să-şi dea numele vorbeşte ca simplu cetăţean. "Uitaţi domnu' ce mă nemulţumeşte. Eu am fost observator la mai multe alegeri. Eu o am pe mama bolnavă acasă, am şi multe rude, toate plecate în străinătate. Aici sunt sute de oameni plecaţi în Italia şi toţi apar pe listele de vot", spune bărbatul.
Ultimul popas e chiar la intrarea în sat. Secţia de votare e ascunsă bine, pe după nişte tarabe unde în zilele obişnuite e piaţă. Un indicator "Spre Wc" arată direct spre intrarea în secţia de votare.

Tămăşeniul e ceva mai agitat. Aici lumea a ieşit de la biserică. Prima secţie de votare care-mi iese în cale e la noua grădiniţă. Îmbrăcaţi de dumincă oamenii intră la vot, apoi se adună ciorchine pe stradă. Discută aprins cine cum care-a votat, de ce e mai bun unul sau altul.
Aceeaşi atmosferă, lumea nu se înghesuie, dar totuşi vine la vot. Mai mult bătrîni. La şcoala din Adjudeni, doi copii de vrei şapte ani, cu biciclete, privesc cu jind printre gratiile gardului. "Oare ce se dă acolo?", întreabă, şoptit, unul din ei.

Mîncaţi-ash primăria

La secţia de votare de la dispensarul din fundătura Păcii dau peste prima coadă serioasă. Rromi, amestecaţi cu rom=ni vociferează în timp ce aşteaptă să voteze.
~n drum, pirande cu lanţuri de aur, pirande fără lanţuri de aur, puradei, într-un colţ bărbaţii. "Huoo, nespălatule, te-ai făcut ţavă iar", urlă o pirandă în timp ce-l ia pe sus pe un bărbat care merge din gard în gard şi cu pantalonii aproape căzîndu-i.
"Nu dhomnu', io n-am fhost la vot că e mulţi. Shîntem cu toţi aici, votăm, shîntem cu capul pe umeri, cine-o ieşi ăla o fi." spune o ţigancă cu un lanţ de aur cît o zgardă. Pe umăr are un tatuaj "Doru".
Alături, o bătrînă se uită atent în "buleten" să fie sigură că e "ştampilată".
Periplul meu se opreşte în Horia. La secţiile de votare nu e aglomeraţie, dar se votează. Cîte unul, cîte doi.
Înspre Cotu Vameş, bărbaţii trag la crîşmă. Cu biciclete, cu Mopeduri, toţi se opresc la o bere. Discută intens. Bineînţeles politică, bineînţeles pun comuna la cale, doar n-au dat în mintea copiilor să discute despre altceva.