i've gained the world

cînd mă trezesc dimineaţa aş vrea să-ţi spun am visat

că salvez vieţi

tu încă dormi

eu îţi spun la ureche şi cuvintele intră în timpane

ca picăturile care vindecă o banală răceală

se lipesc de globule ca pruncii de sînul mamei

şi dacă tu trezeşti şi eu nu sunt

nu te cuprinde spaima nici disperarea

te întinzi puţin zîmbeşti gesturile tale sunt mai sigure

şi dacă tu te trezeşti ştii

că am plecat să salvez vieţi

cu asta mă ocup eu aşa aduc bani în casă

peste tot e ceva de salvat

păianjenul de pe calorifer care stă să cadă pe mopul umed

cîinele cu blana arsă pe care îl resping alţi cîini

omul cu blana arsă pe care alţi oameni îl resping

vrabia care se loveşte de geamul balconului şi nu mai găseşte drumul spre aer

cîinele

omul

vrabia

şi toţi cei care cred într-un nou început prin reconstrucţie facială

astăzi sunt mîna dreaptă a lui dumnezeu

şi gesturile mele sunt sigure

nu ştiu ce voi fi mîine dar astăzi sunt

fără mine dumnezeu n-ar putea face

toate acele gesturi mărunte trilioane de gesturi mărunte

care îl fac dumnezeu

dacă are loc vreun accident mă întreabă cine ar trebui salvat

cîinele

omul

sau vrabia

aşteaptă un răspuns dar eu sunt cu mintea aiurea

pielea ta miroase a lapte fiert

preţ de o clipă lumea nu mai contează

şi asta costă accidentul s-a întîmplat

smurdul descarcerarea poliţia sunt doar invenţii

care prelungesc senzaţia unei desprinderi de trup

i’ve gained the world then lost my soul

halal salvator nu-i aşa?

adevărul e că mă trezesc şi-mi pocnesc oasele

ca de pe un display ori tăbliţă interactivă îmi aleg gesturile

gesturi calme apoi gesturi haotice

gesturi calme apoi gesturi haotice

asta e succesiunea firească întind mîna şi nu te găsesc

e ca în apartamentul de la parter unde lucrează nişte zidari

ei sunt mîna dreaptă a lui dumnezeu apartamentul e gol

şi aud dimineaţa tot ce vorbesc

sau ca atunci cînd mă duc la baie lipesc urechea de gresie

şi-aud soneria vecinului

nu mai există plăcere

nici disperare

fiecare om are un cîine şi-o vrabie

un cîine care să-l creadă puternic şi-o vrabie

care-i creşte copiii

vocile din cap îmi spun să mă tem de ziua în care

nu va mai fi nimic de salvat

cînd tu dormi mi-e mai simplu să cred

că sunt mîna dreaptă a lui dumnzeu şi că de fapt

ce se întîmplă în mine

se întîmplă departe