marți, ianuarie 13, 2009

in fond e totul lavabil

ea se chinuie să omoare gîndacii de bucătărie şi-au făcut cuibul
în masa pe care mănîncă toţi la comun
şi-a cumpărat un tapet cu un lan de floarea soarelui
cînd doarme ea intră în lanul acela şi se învîrte cu gura deschisă
după soarele roşu îi poţi vedea vîrful limbii tremurînd de emoţie

de două ori pe an îşi taie părul
împarte firele în fire de dat iubiţilor fire de păstrat
şi fire de împletit scări peste lună

cînd ies de la muncă în gît se ghemuieşte un şarpe
îl simt cum se mişcă vomit
îmi spun că sînt un om norocos mi-a făcut cadou un fular
vomit în el şi lumea nu mă poate vedea

uneori visez că fur cheile mamei de la maşină
noi nici n-avem maşină tata a avut o motocicletă
pe care-a pierdut-o la pocker într-o noapte de pomină
tata a avut o noapte de pomină pe care-a pierdut-o
cînd s-a trezit fără şubă într-o staţie de autobuz
mă întreb dacă moartea mea mi se trage de la taică-miu
aşa ar fi onest şi firesc dacă viaţa mi se trage tot de la el

şi-n vis mama îmi taie mîinile să ia cheia iar eu nu mai sînt bun de nimic
toată viaţa
beau apă numai cînd plouă mă aşez în genunchi şi liorbăi precum o vită
apa are gust de păcură se scurge uşor pe bărbie ajunge la piept
cineva îmi dă foc ard mă simt bine aşa

Niciun comentariu: