grafemică

 grafem 5

(uitarea-i făcută din însingurări 

netrăite la timpul lor)

am învățat să-mi duc demn stângăciile 

de la ronnie james dio 

când un gnom de grădină i-a zdrobit 

degetul mic

nu s-a gândit la durere 

ci dacă va putea să mai facă 

semnul coarnelor în turnee 

 

și pentru că nimeni nu-mi duce 

numele mai departe 

îmi doresc pe ascuns 

ca după numele meu

să fie numită o boală nouă

sau o cometă 

alegere grea 

pentru că nu știu care din ele 

apare mai des pe buzele tuturor 

grafem 4

(dacă veșnicia ar fi o insulă pustie 

pe cine ai lua cu tine?)

îngerul meu păzitor 

avea toane 

și cam uita drumul spre umăr 

cu chiu cu vai l-am convins 

a făcut un CT

o doctoriță drăguță l-a luat cu ușorul 

i-a spus că are binswanger

dar în fază incipientă 

tratament nu există 

dar poate încetini boala 

cu dietă și exerciții 

ca să amâne uitarea 

și-a impus o rutină 

în fiecare dimineață cu ceață 

ia o sticlă goală de lapte 

și o țigară 

apoi dispare în vălătucii de abur 

se-ntoarce după zece minute 

și-mi dă sticla plină cu fum

poftim niște ceață îmi spune 

să ții minte cine am fost măcar tu 

dacă se-ntâmplă să nu mai știu 

cine sunt

eu mă minunez și mă-ntreb

cu mințile rătăcite 

ce-am făcut bun ca să merit 

cel mai gregar înger din lume

grafem 3 

(dacă 1, 25 de secunde sunt de ajuns ca lumina 

să străbată distanța dintre pământ și lună 

cât îi va lua sufletului să ajungă 

din lumea asta în lumea de dincolo?)

pe vremuri în crâșme 

stătea scris: 

nu servim pe datorie 

și oameni de oameni

când le dai se bucură 

când le ceri se supără 

de aia când se dă vreo spargere

cea mai mare grijă a unui crâșmar 

e să nu dispară caietul cu datorii

ce s-ar întâmpla dacă 

s-ar da o spargere-n cer

și s-ar fura condicuța 

cu născuții pe datorie?

grafem 2

(dacă între creier și inimă sunt 35 de centimetri

cât de departe-i aproapele?)

cred tot mai mult că 

ce ne deosebește pe noi 

oamenii 

de restul creației 

e că nimeni n-ar putea pentru semenii lui 

să însemne într-o zi totul iar în alta nimic 

de aia spunem 

că viața noastră-i un iad permanent 

dacă iadul înseamnă lipsa lui dumnezeu 

și dacă suflarea divină-i în fiece om

atunci ai trăi altfel lipsa aproapelui

dar nu nu nu

inventăm motivaționale tâmpite 

fă rai din ce ai

așa cum din sânge

nu poți face apă 

nu poți face rai 

din iadul pe care îl ai

cel mult poți merge prin el 

cu încăpățânarea lui Churchill 

dacă unul sau altul se-ntreabă 

de ce permite dumnezeu răul 

e pentru că toți uită prea repede 

binele 

sau cred că li se cuvine 

grafem 1

(dacă sufletul are 21 de grame 

atunci cât cântărește un urlet?)

o dată pe săptămână 

lipesc urechea de pernă și-ncerc 

să ascult bătăile inimii 

încerc să ghicesc ce vrea să spună 

ca atunci când eram copil 

și vorbeam cu ai mei

la telefoane din cutii de tablă 

legate-ntre ele cu ață 

de obicei roșie 

ca să fi

e mai limpede vorba 

tot ascult și-ncerc să pricep

dar e greu 

vorbitul de unul singur e o limbă 

care dispare odată cu tine