DMZ 🙃🙃🙃🙃

câteva constatări lucide și mucalite 

m-am născut între ziua mondială a săracilor și Cristos regele universului 

adică nici așa nici așa 

ca să fiu consecvent pe linia asta sucită a vieții 

noaptea somnul meu e mai mult 

calificare la locul de muncă 

dorm când la marginea patului 

când la perete 

nu mă pot hotărî dacă sunt tâlharul din stânga 

sau tâlharul din dreapta 

presupun că într-o oarecare măsură 

asta depinde de cine doarme cu mine 

încă mai cred că întunericul e mai bogat 

ca lumina 

deși paznicul de la policlinică nu e de acord 

îmi spune tot timpul când mă duc să dau sânge 

aprinde lumina măcar pe lumea asta 

s-avem lumină că dincolo nu se știe

marile adevăruri doar noaptea le-am rostuit 

cum s-a întâmplat nu demult

într-o parcare pustie am dat peste un sprinter 

colantat de sus până jos cu chipul unui dj

un zgomot ciudat înăuntru 

lovea cineva cu picioarele ușa din spate

apoi un behăit din impuls am zis de oaie 

apoi m-am întrebat dacă-i capră 

am realizat că nu știu să fac diferența între 

behăitul de oaie și behăitul de capră 

logica m-a dus la concluzia că nu știu 

care e diferența dintre viață și moarte 

pentru că dacă există lumea cealaltă 

cei de acolo spun despre noi că suntem morți 

la fel de convinși cum credem noi că trăim 

președintele de asociație mă salută tot timpul 

să trăiți domn’ butnaru 

o vreme am cochetat cu ideea 

ba chiar mi-a plăcut să fiu domnul butnaru 

speram că în felul ăsta mă pot ascunde 

și mă pot vindeca de-o obsesie:

de fiecare dată când sunt rugat să dau 

mărturie necunoscuților 

despre cum mi-am schimbat viața 

o voce îmi urlă prin toată ființa 

rahat ai mâncat toată viața 

rahat mănânci și acum 

în mintea mea se derulează în loop

momentul în care fiul reporter documentează 

un material despre alcoolicii anonimi

într-un salon de psihiatrie dă peste tatăl

pierdut de vreo cinșpe ani

psihiatrul întreabă ei domnul pal 

cum v-am afectat viața alcoolul 

tatăl începe timid să vorbească 

iar fiul cu sângele fiert în obraji 

ca niște cuișoare în vin 

începe să urle rahat ai mâncat toată viața 

rahat mănânci și acum 

ei bine faza cu domnul butnaru nu ține

nu poți ieși din tine apoi să te-ntorci 

și să zici cum zicea Wilde mă scuzați

nu v-am recunoscut m-am schimbat mult 

trecutul e o specie puțin cunoscută și hemofagă

de moarte 

să mori e ca și cum ai pleca din orașul tău 

și n-ar mai ști nimeni nimic de tine

să pleci din orașul tău e ca și cum te-ai duce 

la petrecerea de majorat a lui Dumnezeu 

cu un cadou încropit din kirilă pe care l-ai primit de la teo dună și din care ai rupt pagina cu dedicația pentru tine