uneori

uneori îmi vine să plec din mine

să-mi spun porcule tîmpitule piromanule

nu ai altceva de făcut decît să trăiești cu alții

dar fă-o în așa fel încît și alții să aibă parte de viață

uneori îmi vine să fur funia lu nea petrică

să mă agăț de lustră

că altceva nu am stabil în camera mea

să mă rog la sfintul anton

apoi să dau ortul popii

generos

ca o maree

și să mă trezesc a doua zi

în iad

sau în rai

după cum mi-a fost inima

să mă întreb dacă am fost bun sau rău

uneori îmi vine s-arunc în aer tot pămîntul ăsta

pentru că simt

pentru că sîngele curge în vene mai repede decît înflorește liliacul

pentru că soarele e plătit din banii noștri

ai bugetarilor

să urce acolo pe cer

să nu facă nimic

decît să se rostogolească de azi pînă seara

iar singura lui obligație

e să țină minte pin-ul la card

uneori îmi vine să plec din mine

ca un student care s-a săturat de salam și băut

îmi spun că mă așteaptă lucruri mărețe

că încă mai simt

dar ca un făcut

mă iau îm brațe mă strîng de parcă aș fi un rest

pe care o vînzătoare a uitat să-l mai dea

îmi spun că totul e bine și că dumnezeu plînge

iar din lacrima lui

mai am încă o zi