joi, decembrie 07, 2006

the fog

am învăţat să vorbesc doar dacă e ceva important uite
m-am înrolat în legiunile tale

mi-e tot mai greu să rezist mi-a crăpat pielea
ai ieşit prin toţi porii nu mă doare nimic
doar o moleşeală plăcută ca atunci cînd mori de hipotermie

ieri a fost o ceaţă cumplită ai fi crezutcă oraşul meu alăptează ori că te sufoci la prima gură de aer

cumva în siguranţă

orbecăiam ca un motan chior
ştii tu motanul acela pe care l-ai luat în braţe în faţa chioş
culuite-am certat că nu voiai să-i dai drumul
vînzătoarea ne credeanişte hoţi versaţi

în seara aia te-am mai certat pentru că îţi roteai braţele ca o morişcă
te jucai de-a elicopterul
te-ai urcat pe scena din centru
şi-ai dansat pentru mine

poateam simţi altfel dacă am şti că lucrurile mărunte sunt doar seminţe
din care vor încolţi lucruri mai importante

am ajuns la semafor voiam să merg pe un drum lăturalnic m-am răzgîndit
capul sus pieptu-nainte priveşte
oamenii-n ochi
exact aşa cum ai zis

am aprins o ţigară mi-am imaginat că ne plimbam de mînă cu cei trei copii
am promis că nu fumez de faţă cu ei
am stins-o

la biserică adoraţie cristos rege
dumnezeu n-avea ce să-mi spună nici eu lui am plecat

mama lucrează în bucătărie o ajut
fac tabele cu legile lui Mendel acum pot să-ţi spun
dacă vom avea gemeni sau nu

tot restul zilei am stat cu tine ştii asta
după felul în care respir

m-am convins nu e nevoie să strig dacă eşti lîngă mine

oamenii au nevoie de nume doar cînd lipsesc

Niciun comentariu: