joi, aprilie 16, 2015

acolo unde se duc jobenele fără magie să moară



se întîmplă o zi
ca fierbințeala pielii cînd stai prea mult timp nemișcat
ca transpirația rece a abstinentului cu paharul în față
pui în balanță
tot ce-ai avut și tot ce-ai fi putut avea dacă
respectai planul
îți spui că nu se poate că viața înseamnă mai mult decît
să te nași pentru ca alții să aibă la ce să se întoarcă acasă
să dai naștere pentru ca tu să ai la ce să te întorci acasă
fericit că cineva îți va duce mai departe numele carnea și
cartela pre-pay
îți spui că viața înseamnă mai mult decît
să te stingi înconjurat de oameni pe care aproape-i distingi
și pe care aproape i-ai cunoscut
își suflă nasu-n batiste de unică folosință pe care scrie
atît ți-a fost scris
de parcă moartea e un îndreptar ortografic
unde se spune negru pe alb
că viața ta e o cratimă necesară cînd vrei să scrii prescurtat
dumnezeu

și se întîmplă o zi
în care ți-e dor de lucrurile mărunte care te-au făcut mare
posterele cu marele canion și preerii texane unde visai
c-o să fugi și-o să te însori cu nșo-ci
teama că dacă scapi vaca-n lucernă o să-i crape burta
zilele de marți cînd te rugai la sfîntului anton să găsești
în guma ulker o surpriză cu ruud gullit
nopțile de miercuri cînd fetele de la pedagogic aveau
intrare liberă la discotecă
șinele de cale ferată despre care spuneai că sunt
suflete pereche

nici măcar cînd sfîrșitu-i aproape
nu-i bine să te gîndești la ce-ai avut
e ca atunci cînd încasezi lichidarea
plătești facturile iar cînd te uiți ce-ți rămîne
 îți smulgi părul din cap apoi urli
așa nu se mai poate
să fii om
de pe-o zi pe alta

Niciun comentariu: