vineri, aprilie 08, 2016

ghetsemani.org(page not found)



astăzi voi vorbi despre tine pentru ultima dată

sunt unele lucruri făcute să nu fie spuse

altfel ar hrăni niște demoni ca niște pajuri

ce te-ar duce spre nicăieri

ca-n poveștile pe care bunicii le spuneau

cînd nu voiam să dorm după-amiaza



ți-aș scrie o scrisoare dar nu știu cum să încep

poate așa

domnule tata - ca-n lumea minunată a lui gumball -

dar lumea mea numai minunată nu e

deși de la tine am învăța că absențele sunt minunate

ți-aș scrie ceva dar mi-e că din cauza bolii

ai să confunzi poștașul cu văcarul de pe vremea cap-ului

cu care tăiai viței în ascuns



cînd te-am văzut la psihiatrie

anonim printre anonimii alcoolici

sîngele mi s-a urcat în creier de parcă

cineva a dat cep unui butoi cu vin oțetit

anonimul tată față în față cu anonimul fiu - pff ce isterie

perfectă pentru prima pagină a unui calendar tabloid -

te-am ascultat cum spuneai că alcoolul e rău

că din cauza lui ți-ai băut sufletul fiii și batistele maică-tii

pe care le ținea pentru înmormîntare

vocea ta părea sfîrîitul unui ibric ce fierbe molcom

mă uitam la ploverul tău cumpărat din polonia

și-mi tot repetam

fire-ai al dracului

la cîte-au trecut peste tine

tot bine arăți



uneori mi-am imaginat cum ar fi fost viața cu tine

poate ne-am fi fumat unul altuia țigările cînd rămîneam fără

și ne-am fi jurat că n-a fost nici unul din noi

poate că eu stelist tu dinamovist

aș fi băut pe banii tăi toți anii ăștia cînd n-a luat

dinamo vreun titlu

te-aș fi învățat engleza britanică - nu lăbăreala americană -

dacă te pierzi prin metrou în stația elephants&castle

încercînd să ajungi

la celălalt anonim

sau poate că ne-am fi donat unul altuia lobii ficatului

iar la sfîrșit am fi făcut schimb de aureole

ca la festivitatea de premiere de la sfîrșitul clasei I

cînd te căutam cu privirea prin sala căminului cultural

și pentru că nu te vedeam

dădeam vina pe coronița de flori

care-mi tot cădea peste ochi



mă întreb oare dacă ai mai fi dat în noi

acum cînd am ajuns la fel de înalți ca tine

dacă ai ști cum să-ți mîngîi nepoata

sau cum s-o facă să uite durerea

 cînd se lovește de mobilă din întîmplare

mă întreb dacă citești presa și dacă ai fi mîndru

cînd vezi ce se scrie de mine

nu știu dacă adunate

viețile noastre fac cît o ceapă degerată

ori cît zirconiul de pe singurul inel de aur al mamei

dar știu șigur că nu te-am urît niciodată

a fost felul meu de a spune

tată

fă să treacă de la mine

paharul acesta







Niciun comentariu: