uneori te simți atît de singur încît
toate organele se adună în jurul inimii
ca like-urile la un videoclip cu un pui de shiba inu
ce latră în somn
totul se-ntîmplă de-a-ndoaselea
luna răsare dimineața și încălzește peste măsură
soarele iese noaptea sfrijit ca un bolnav de icter
oamenii se sprijină de sicrie ca de niște
premărgătoare
și fac primii pași dumnezeu îi filmează roșu de
emoție
pînă-n vîrful urechilor
are ce arăta colegilor de serviciu
morții sunt coborîți în uter și bocitoarele îi
îmbracă
în lichid amniotic
creierul tău e un sistem karaoke defect
ba fredonezi fără motiv all we are is dust in the
wind
apoi sari direct la tam tam tam tam samurai
te gîndești cum să faci totul mai suportabil:
ți-ai vinde drepturile de autor numai să simți o
strîngere
prietenească de mînă
te-ai înrola pe un submarin clasa typhoon ca să
primești mailuri
de la străini care te felicită pentru curaj
nu numai mailuri de la discovery think tank
în care ești întrebat ce părere ai de noul sezon
al căutătorilor de aur din marea bering
pentru că-nu-i așa?-părerea ta contează
ai organiza nu o zi
ci o viață a porților deschise
ți-ai tăia sternul cu un ferăstrău de oase
și i-ai pofti pe toți înăuntru
la demonstrații de judo moonwalk allelluia de mozart
și alte lucruri la care te pricepi cel mai bine
să le faci pe jumătate
sunt zile în care totul mustește de oameni
ca un ogor după viitură
tu stai și-i privești cu jind de parcă-ai fi
un copil care plînge cînd vede o figurină captain
america
ești atît de singur încît
capul îți plesnește ca o piniata la o zi de naștere
și toate își iau tălpășița din tine
de teama unei contaminări
radioactive
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu