mi-e mai simplu să cred că soarele şi-a luat puşca în spate
şi a plecat să vîneze mistreţi
i-am arătat un loc bun de pe vremea cînd eram copil
pentru asta a trebuit să mă întorc pe urmele mele
să-l caut pe fratele grimm
am doar o vedere din londra
cu fratele grimm pictînd o cupolă
caut în căpiţa de fîn sticla de rom din care mai sorbea tata
soarele stă în genunchi după o tufă
pînă acum nimic în cătare
copiii aşteaptă să se deschidă arborele de lalea
bărbaţii aşteaptă să se deschidă femeile
ei nu ştiu dacă femeia e grăuntele de nisip din care se naşte o perlă
sau manta în care adoarme
se tulbură liniştea ca ochiul de apă lovit de-o afidă
soarele a confundat luna cu un fazan a apăsat pe trăgaci
de două nopţi nu am somn soarele îşi ispăşeşte noaptea
în timp ce luna se oblojeşte
cu iarbă de grîu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu