în fiecare noapte dorm în cupa unui excavator
ca într-o după-amiază
cînd ne-au scos la cules de mere într-o livadă la răcătău
aveam sarcină doi boxpaleţi pe zi
merele botogite mergeau la borhot
adormisem cu sorin într-un boxpalet
pe care se pregătea un excavator să-l încarce
dacă aş fi ştiut că somnul e mai dulce cu cît te apropii de moarte
n-ar fi contat rîsul colegilor
cînd ne-au văzut feţele buhăite
acum în sorin doarme pămîntul
o vreme mi-am purtat în spate vinovăţia de a fi ultimul
care-l văzusem în viaţă
ca pe o moară electrică nou-nouţă
veneau toţi cu sacii de grîu striveam fiecare bob
întrebîndu-mă în care din ei o fi
îţi trebuie o zi cu vînt cald
praful se ridică pe străzi
ca nişte suflete pentru care s-a deschis cerul
demult am stat de vorbă cu un muncitor de la crematoriul spitalului
vedeam cenuşa cum se ridică
o particulă mi se aşeza pe degetul mic
îmi spuneam că e un copil care-şi cere
dreptul de a fi dus de mînă
o zi ca oricare alta
în care faci ceea ce faci de obicei
şi brusc te cuprinde un val de tristeţe
un val de bunătate
toţi se întorc în tine tu ai vrea să te întorci în ei
*
la bunică-miu ajunsesem în cupa excavatorului
apa crescuse pînă peste genunchi
îmi spuneam uite ce se întîmplă
dacă-ţi laşi nepoţii să plece în lume
nu mai trece nimeni să dea cu secera
*
în dulcele meu stil armat şi mucalit
ţi-aş putea spune că azi poliţiştii de la investigaţii criminale
au efectuat o acţiune pe linia protejării patrimoniului naţional
astfel a fost identificat emilian p. în posesia căruia
au fost găsite mai multe oseminte de origine necunoscută
şi pentru care nu avea acte de provenienţă
acesta a declarat că le-a descoperit în timp ce efectua săpături
în propria ţeastă
osemintele au fost înaintate către direcţia celor ce nu mai sînt
pentru expertizare
dar nu mi-ar folosi la nimic
trecem unii prin alţii ca nişte campioni
la spart ţigle cu mîna
treecem unii pe lîngă alţii ca două şine de tren pe care
din cînd în cînd
se mai sinucide un soare
îmi scot briceagul îmaginar şi-l pun pe masă
iată-mă
sînt dezarmat
nu vreau decît ca respiraţia mea
să-mi facă loc printre voi
ca o sirenă de la descarcerare
2 comentarii:
Imi aduci aminte de dusca de dimineata, de pe vremuri, de la crasma lui Boca, putin amaruie si putin prea putina. :)
Sunt doua tristeti pe care nu am cum sa le trec sub tacere: "acum în sorin doarme pămîntul" si "trecem unii pe lîngă alţii ca două şine de tren pe care din cînd în cînd
se mai sinucide un soare".
@ kolector: Sorin mi-a fost prieten si, uneori, coleg de camera in liceu la Bacau. Faceam amindoi naveta la Roman. Cu citeva zile inainte de inceperea bacului l-am condus la gara, intr-o seara. Am stat in Podul Garii in Bacau, am baut o sticla de vin. Eu am ramas in camin, pe el in aceeasi seara l-a calcat trenul.
Trimiteți un comentariu