luni, martie 14, 2016

bliț 2



tot mai des am nevoie de oameni
ca orfanul pip de răsfățata estella
dar oamenii își văd de-ale lor
au alte speranțe
își plîng morții pînă cad într-un somn adînc și uită
de ce au plîns
vînd trupuri asudate de sex ca pe niște terenuri intravilane
îngroapă capsule ale timpului
doar doar își vor aduce aminte ce-au fost
trimit semnale sonore în spațiu
să se convingă că nu sunt așa de singuri în univers
cum sunt pe pămînt

tot mai rar ies din camera mea
și cînd ies colecționez strîngeri de mînă
ca pe niște bucăți autentice din zidul berlinului
mulțumesc din priviri șoferilor care-mi acordă prioritate
la treceri nesemnalizate de umbre
învăț crucifixul limba română și vreo trei înjurături olandeze
adorm ghemuit pe podea ca d’artagnan într-un han mizerabil
de la periferia parisului
visez ca malala
 țin discursuri emoționante în fața reprezentanților ONU

fiecare om care pleacă de lîngă noi
e  o izgonire din rai:
a deschis ochii și-a văzut că e gol

*

mi-am dorit într-o vreme să-mi apară în vis
dumnezeu fecioara maria ori vreun sfînt mai mic
să-mi spună ce să fac naibii cu viața mea
și se făcea într-o noapte că stăteam la masă în casa bunicilor
mîncam lapte fiert mă dădeam savant le spuneam tuturor
că laptele fiert e bun somnifer pentru că are morfină
apoi cînd să mă duc la culcare
am văzut un bătrîn care stătea cu spatele
l-am atins cu palma pe umăr cînd s-a întors
l-am recunoscut pe bunică-miu pe care tocmai
îl îngropasem
și-a înfipt mîinile în gîtul meu apoi și-a dat duhul
cu mîinile încleștate

m-am trezit sufocat de parcă-aș fi stat
prea mult sub apă
de frică m-am jurat că n-o să mai dorm niciodată
și tot m-a furat somnul
se făcea de data asta că aveam o casă pe o străduță din londra
mă înțelegeam bine cu toți vecinii
ne salutam cînd ieșeam la plivit în grădină
și dintr-o dată s-a auzit o explozie
copiii vecinilor s-au transformat în soldați de teracotă
o prezentatoare tv transmitea în direct
spunea într-o engleză corcită
că asta a fost prima plagă
că eu sunt vinovat și dacă mai stau mult printre oameni
vor urma alte explozii ce vor anunța alte plăgi

nu mai știu cum s-a terminat totul
m-am trezit cu o voce în cap care tot repeta
we shall never surrender

Niciun comentariu: