cei ce spun că e mai importantă călătoria decît
destinația
habar n-au despre ce vorbesc
e ca și cum ai spune că ecoul e sunet distinct
nu unda reflectată de sunet
ori că umbra ta e un corp în sine
nu spațiul obscur unde se furișează lumina
imaginează-ți cum ar fi
să ne-apucăm toți să mergem
ca nebunii spre nicăieri doar de dragul călătoriei
e ca și cum ai scrie o carte
doar ca să fie scrisă
iar după ce-ai publicat-o pe banii tăi
te-ai așeza
pe fotoliu ți-ai admira biblioteca
și-ai spune -ca un călător mulțumit-
plm sunt scriitor
într-o zi
mă voi ascunde în sufletul altuia
ca vasili zaițev în molozul din stalingrad
din dumnezeu voi face un asistent de elită
care să-mi spună în permanență
cît de departe-i aproapele
sau poate că de atîta însingurare
mă voi da de trei ori peste cap
și mă voi transforma în mesquite
locuitorii acestui oraș se vor aduna
să mă admire cum am răsărit peste noapte
contorsionat și mîndru
unii vor lipi afișe electorale
alții vor face leagăne din lemnul cel scump
în cele din urmă
din ceea ce a rămas
vor face o cruce
pe care vor răstigni cu alai țigănesc
un alt idiot care crede în oameni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu