m-ai întrebat dacă aş scrie de tine
după ce ai fi venit în oraşul meu şi m-ai fi scos în oraş la o bere neagră
demult n-am mai ieşit la vînătoare de trenuri
aşa cum făceam pe vremuri
peronul gării e un fel de walk of fame
toate femeile care au ajuns aici au propria stea
să nu le uit
ai fi ajuns dimineaţa sau noaptea
e singurul fel în care se ajunge la mine
adică în momentele cel mai importante
n-ai fi văzut cele patru sute de tancuri de la intrarea-n oraş
cu tunurile ridicate un fel de a spune
ai grijă de băiatul acesta să nu care cumva
să-i faci rău
pentru fiecare femeie care-a plecat am închipuit scenarii americane
din pielea mea am făcut steag pe care l-am predat împăturit cu grijă
sufletul meu le este recunoscător pentru tot ce-ai făcut pentru mine
peste oraş au răsunat 400 de salve
din mine-a rămas un biet gornist care cîntă
amazing grace
să presupunem că ai fi ajuns
te-ar fi speriat împuşcăturile
n-ai fi ştiut că angajaţii primăriei alungă păsările din parc
ai fi crezut orbeşte că sînt feciori de lele nebună
care trag cu puşca-n lună
aşa cum ţi-am spus
am fi mers în piaţă la ruşi să luăm ţigări
am fi gătit împreună m-aş fi prostit fără jenă
doar să te amuz
aş fi acceptat un premiu în numele umanităţii
ţi-aş şoptit ca dexter omlete du fromage
(chiar acum cînd îţi scriu cineva mă întreabă
ce s-a ales de bătrîna care-a ajuns în spital după ce a băut
sodă caustică)
ştiu n-ar fi trebui să vorbesc despre asta mai bine spune-mi tu o poveste
despre cum desenai pe asfalt cind erai mică
animăluţe pe care alesul tău
ar fi trebuit să le salveze
de la dispariţie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu