draga mea
îţi voi spune câteva lucruri fără sens tu ai să crezi că sunt beat nu-i nimic
dreptul tău să crezi ce vrei să te fuţi cu cine vrei să plângi după cine vrei
probabil sunt beat dacă aş fi poet ţi-aş spune că îţi scriu dintr-unul din cele şase miliarde de universuri multe din ele întoarse pe dos dar nu sunt poet aşa că am dreptul să beau şi să vorbesc fără sens deşi mie mi se pare perfect logic ca orice dramă cretină să aibă de toate mai puţin sens
în primul rând m-am hotărât mîine voi merge în rai ai să mă întrebi de ce mâine şi nu acum e foarte simplu astăzi mai am câteva lucruri de făcut ca de exemplu să-mi încălzesc picioarele în rai există o limită legală de temperaturi ale trupurilor o limită sub care rămâi pe dinafară
acum ai să mă întrebi cum voi ajunge acolo vezi draga mea te cunosc destul de bine ai devenit previzibilă e şpaga mea cum ajung acolo am să-ţi spun mai târziu n-am să-ţi dau voie să faci paradă cu durerile tale aşa am pus şi eu botul crezând că îţi trebuie oameni dar tu n-aveai nevoie de oameni tu aveai nevoie de comprese sterile ca nu cumva rănile tale să se infecteze mai tare
aşadar voi merge în rai ştii tu locul acela unde se duc amanţii nefericiţi tot timpul am zis că dacă oamenii buni au un loc unde vor fi răsplătiţi de ce n-ar avea şi amanţii un loc al lor amanţii ăia care te fut până crezi că în tine are loc căderea bastilliei te rog nu mă contrazice ştii că am dreptate merită şi ei să li se întâmple ceva bun măcar o dată
daccă auzi acum un zgomot ciudat să nu te sperii e gâlgâitul sticlei care aş fi vrut să fie de vodcă
deja simt privirea ta dezgustată te înţeleg unii oameni sunt făcuţi pentru lucruri măreţe ori să poarte haine de blană şi manşoane de vulpi argintii alţii sunt făcuţi doar să golească sticlele pe care primii nu le beau pentru că sunt pudibonzi acum o să-mi spui tu că sunt previzibil da draga mea sunt fericit de previzibil niciodată n-am ţinut să par altfel de aia şi zâmbetul meu era axa în jurul căreia te roteai ca o planetă în chinurile big-bang-ului de aia când reveneai cu picioarele pe pământ erai cuprinsă de frică pentru ceea ce aş fi putut să însemn te schimonoseai de parcă ai fost victima unei explozii radioactive
draga mea să revin la partea cu raiul deşi nu mai sunt multe de spus ştiu că ţi se pare că meriţi chiar tu mi-ai spus când stăteam amândoi goi şi mă trăgeai de păr pe-atunci credeai că meriţi mai mult de la viaţă nu nişte nenorociţi care habar n-au de nevoile tale când ai dat peste mine îţi curgea sânge din coapse încercai pe rând toate durerile cunoscute şi necunoscute pe atunci eu credeam că ziua urmează nopţii pentru că aşa e normal că respiraţia are doi timpi şi că sexul e un fel de a scrie în celălalt cu sinceritate cam tot ce însemni
nu ştiu ce ţi-a căşunat într-o zi că m-am trezit în plin şantier ai adus buldozere şi o grămadă de utilaje nici n-am avut timp să mă îmbrac ai făcut din mine o autostradă cu o singură bandă pe care circulai reversibil şi pe deasupra din loc în loc aveam şi borne naive frumos colorate cu disperare
de la nivelul pământului mai exact de unde sunt eu acum lucrurile se văd mult mai simplu ai exersat mersul la braţ în biserică şi rugăciunea mecanică apoi te-ai apucat de regie îmi dădeai telefon mă puneai să-ţi ascult mersul pe tocuri mă întrebai cu ce seamănă acum ştiu în zilele bune seamănă cu depărtarea în zilele proaste cu un ciocan pneumatic ce înfige cuie în mâinile mele
nu mă înţelege greşit şi nu-ţi fă probleme mi-ai spus că ţi-e frică te cred ţi-ai creat o realitate credibilă în care intri şi ieşi din oameni după bunul tău plac e ok ţi-am răspuns norocul tău e că sunt prost ori numai om deşi e un preţ cam mare pentru raiul în care mă duc să fim sinceri eu n-am însemnat altceva decât unul care te-a futut până ţi-au pocnit oasele şi-ai ieşit din cocon ai fost fericită pentru că ai crezut că nu se poate nu-ţi cere iertare pur şi simplu e omeneşte
astăzi îmi încălzesc picioarele deşi mi-ai zis că n-o să laşi nici o cădere să se apropie de mine
într-o zi un om poate însemna tot iar în alta nimic aşa mi-ai spus de la nivelul pământului se vede totul extrem de simplu într-o zi ai fost tot mâine poate nimic atunci o să-nţelegi că un director de şantier cu cap proiectează autostrăzi cu mai multe benzi de circulaţie important nu e drumul doar ce se află la capătul lui
ps.
dacă tot vrei să ştii cum se ajunge în rai
iubeşte până înghiţi pământul de atâta durere
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu