vineri, februarie 02, 2007

recrutul

prietenii au murit regimentul e decimat
soldatul ridică ochii spre cer undeva acolo se ascund vinovaţii
trasoarele sunt inutile ei nu au chip
plouă mărunt i se face foame
i-ar prinde bine o tocăniţă cu legume tăiate mărunt ca o ploaie

se strânge-n tranşee ca într-o mantie prea largă la mâneci

duşmanul vine sfârşitul vine
poate să-i vadă pieptul păros
pieptul bombat
gândurile îl incendiază fiecare fragment
pare mai important
mai potrivit
pentru a fi ultimul

cum ar fi senzaţia de primăvară
mama îl trimite să cumpere eugenii
îi dă trei lei

din timpanul drept curge un firişor de sânge
bunica zice că e saliva lui dumnezeu

cum ar fi nopţile sufocante din care făcea temple
aşteptând regina din saba

priveşte mirat mâinile negre
neliniştea lor s-a transformat în necroză

picioarele s-au umflat în mod sigur
de la bocancii prea mici pentru marele drum

cum ar fi să bea cu prietenii gin tonic
şi să fluiere după fete

duşmanul vine poate să-i vadă pieptul păros
pieptul bombat
repede repede un singur gând ca un ultim cartuş
mai important
mai potrivit
pentru a binecuvânta ţeasta
oare ce gând oare ce gând
să-i închidă ochii

Niciun comentariu: