miercuri, iulie 12, 2006

diary of dreams(day two)

camera mea e întoarsă pe dos peste tot
stau bucăţi din mine unele împăturite prin bibliotecă altele pe foi
neterminate

niciodată
n-am avut atît de multe cuvinte a trebuit să închizi uşa ca să
învăţ să vorbesc

la început mi-a fost frică ameţeam luam primul tren credeam că pierderea
prin vagoane e un plasture cu rivanol aplicat pe o rană vorbeam sacadat
în general oamenii se tem de buzele care se mişcă singure ei spun că sînt nebun
eu ridic din umeri îi las pe toţi
să se usuce

ştiu că orice-ţi spun e banal în lipsa senzaţionalului cei mai mulţi cred că
toate dramele sînt un clişeu viaţa e un clişeu din care ieşim toţi cu feţele
schimonosite

uneori
te plîngeai că nu avem prieteni să ieşim duminica la iarbă verde
acum îţi fac în ciudă am cunoscut cîţiva oameni interesanţi
ei nu au gură ei nu au ochi ei nu au formă
nu mă crezi mă întrebi de unde ştiu că există
pe locul atrofierii tale mi-a crescut ori un fel de simţ ori
pielea a devenit mai sensibilă oricum ceva s-a întîmplat
de am început să adulmec orice trăire

contează prea puţin ironia cu care-mi spui
că e o lume imaginară ca şi atunci cînd ochii era lipsiţi de orice expresie
dădeai din cap nemulţmită lumea asta n-ai reuşit s-o înţelegi

şi ce-ai fi vrut emi să fac
în tot acest timp în care erai plecată la fabrică într-un fel trebuia
să te scot în evidenţă dintr-o mie de ceramişti care dau formă
pămîntului

şi nu mi-e ruşine s-o spun
eram beat în noaptea în care mi-ai spînzurat ochii de tocul uşii
pămîntul era un spital dumnezeu se dădeau cu capul de geam şi
refuza medicaţia lumea era un triaj de chirurgie în care totul se vindeca
miraculos
cu o singură copcă

şi dacă n-ai fi dansat la toate petrecerile şi toate nunţile
ai fi avut timp să înţelegi că eroii au viaţa lor şi că
sînt singurul om e drept aiurit
care ţi-a dăruit o păpuşă

acum
respir cît mai simplu
tu îţi petreci timpul cu automatisme un fel ieftin de a trece prin viaţă
eu vreau doar să mă fac mic
atît de mic
încît lumea să găsească o formă de a uita că
m-aş fi întîmplat
vreodată

Niciun comentariu: